desflori
Romanian
Etymology
Verb
a desflori (third-person singular present desflorește, past participle desflorit) 4th conjugation
- to unflower
Conjugation
conjugation of desflori (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a desflori | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desflorind | ||||||
| past participle | desflorit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desfloresc | desflorești | desflorește | desflorim | desfloriți | desfloresc | |
| imperfect | desfloream | desfloreai | desflorea | desfloream | desfloreați | desfloreau | |
| simple perfect | desflorii | desfloriși | desflori | desflorirăm | desflorirăți | desfloriră | |
| pluperfect | desflorisem | desfloriseși | desflorise | desfloriserăm | desfloriserăți | desfloriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desfloresc | să desflorești | să desflorească | să desflorim | să desfloriți | să desflorească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desflorește | desfloriți | |||||
| negative | nu desflori | nu desfloriți | |||||
References
- desflori in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN