desigila

Romanian

Etymology

From des- +‎ sigila.

Verb

a desigila (third-person singular present desigilează, past participle desigilat) 1st conjugation

  1. to unseal

Conjugation

    conjugation of desigila (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a desigila
gerund desigilând
past participle desigilat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present desigilez desigilezi desigilează desigilăm desigilați desigilează
imperfect desigilam desigilai desigila desigilam desigilați desigilau
simple perfect desigilai desigilași desigilă desigilarăm desigilarăți desigilară
pluperfect desigilasem desigilaseși desigilase desigilaserăm desigilaserăți desigilaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să desigilez să desigilezi să desigileze să desigilăm să desigilați să desigileze
imperative — tu — — voi —
affirmative desigilează desigilați
negative nu desigila nu desigilați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.