desluși
Romanian
Etymology
Borrowed from Bulgarian дослушам (doslušam).
Pronunciation
Audio: (file)
Verb
a desluși (third-person singular present deslușește, past participle deslușit) 4th conjugation
- to distinguish, to unravel
Conjugation
conjugation of desluși (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a desluși | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deslușind | ||||||
| past participle | deslușit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deslușesc | deslușești | deslușește | deslușim | deslușiți | deslușesc | |
| imperfect | deslușeam | deslușeai | deslușea | deslușeam | deslușeați | deslușeau | |
| simple perfect | deslușii | deslușiși | desluși | deslușirăm | deslușirăți | deslușiră | |
| pluperfect | deslușisem | deslușiseși | deslușise | deslușiserăm | deslușiserăți | deslușiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deslușesc | să deslușești | să deslușească | să deslușim | să deslușiți | să deslușească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deslușește | deslușiți | |||||
| negative | nu desluși | nu deslușiți | |||||