despărțime

Romanian

Etymology

From despărți +‎ -ime.

Noun

despărțime f (plural despărțimi)

  1. (dated) discontinuity

Declension

Declension of despărțime
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative despărțime despărțimea despărțimi despărțimile
genitive-dative despărțimi despărțimii despărțimi despărțimilor
vocative despărțime, despărțimeo despărțimilor

References

  • despărțime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN