despărțime
Romanian
Etymology
Noun
despărțime f (plural despărțimi)
- (dated) discontinuity
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | despărțime | despărțimea | despărțimi | despărțimile | |
| genitive-dative | despărțimi | despărțimii | despărțimi | despărțimilor | |
| vocative | despărțime, despărțimeo | despărțimilor | |||
References
- despărțime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN