despărțitor
Romanian
Etymology
Pronunciation
- IPA(key): /des.pər.t͡siˈtor/
Adjective
despărțitor m or n (feminine singular despărțitoare, masculine plural despărțitori, feminine and neuter plural despărțitoare)
- dividing (of things that divide or separate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | despărțitor | despărțitoare | despărțitori | despărțitoare | |||
| definite | despărțitorul | despărțitoarea | despărțitorii | despărțitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | despărțitor | despărțitoare | despărțitori | despărțitoare | |||
| definite | despărțitorului | despărțitoarei | despărțitorilor | despărțitoarelor | ||||