despături

Romanian

Etymology

From des- +‎ împături.

Verb

a despături (third-person singular present despăturește, past participle despăturit) 4th conjugation

  1. to unfold

Conjugation

    conjugation of despături (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a despături
gerund despăturind
past participle despăturit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present despăturesc despăturești despăturește despăturim despăturiți despăturesc
imperfect despătuream despătureai despăturea despătuream despătureați despătureau
simple perfect despăturii despăturiși despături despăturirăm despăturirăți despăturiră
pluperfect despăturisem despăturiseși despăturise despăturiserăm despăturiserăți despăturiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să despăturesc să despăturești să despăturească să despăturim să despăturiți să despăturească
imperative — tu — — voi —
affirmative despăturește despăturiți
negative nu despături nu despăturiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.