destupătură
Romanian
Etymology
Noun
destupătură f (plural destupături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | destupătură | destupătura | destupături | destupăturile | |
| genitive-dative | destupături | destupăturii | destupături | destupăturilor | |
| vocative | destupătură, destupăturo | destupăturilor | |||
References
- destupătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN