detrona
Romanian
Etymology
Borrowed from French détrôner.
Verb
a detrona (third-person singular present detronează, past participle detronat) 1st conjugation
- to dethrone
Conjugation
conjugation of detrona (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a detrona | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | detronând | ||||||
| past participle | detronat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | detronez | detronezi | detronează | detronăm | detronați | detronează | |
| imperfect | detronam | detronai | detrona | detronam | detronați | detronau | |
| simple perfect | detronai | detronași | detronă | detronarăm | detronarăți | detronară | |
| pluperfect | detronasem | detronaseși | detronase | detronaserăm | detronaserăți | detronaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să detronez | să detronezi | să detroneze | să detronăm | să detronați | să detroneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | detronează | detronați | |||||
| negative | nu detrona | nu detronați | |||||