dezaliena
Romanian
Etymology
Verb
a dezaliena (third-person singular present dezalienează, past participle dezalienat) 1st conjugation
- to unalienate
Conjugation
conjugation of dezaliena (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a dezaliena | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezalienând | ||||||
| past participle | dezalienat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezalienez | dezalienezi | dezalienează | dezalienăm | dezalienați | dezalienează | |
| imperfect | dezalienam | dezalienai | dezaliena | dezalienam | dezalienați | dezalienau | |
| simple perfect | dezalienai | dezalienași | dezalienă | dezalienarăm | dezalienarăți | dezalienară | |
| pluperfect | dezalienasem | dezalienaseși | dezalienase | dezalienaserăm | dezalienaserăți | dezalienaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezalienez | să dezalienezi | să dezalieneze | să dezalienăm | să dezalienați | să dezalieneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezalienează | dezalienați | |||||
| negative | nu dezaliena | nu dezalienați | |||||
References
- dezaliena in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN