dezancorat

Romanian

Etymology

Past participle of dezancora.

Adjective

dezancorat m or n (feminine singular dezancorată, masculine plural dezancorați, feminine and neuter plural dezancorate)

  1. disanchored

Declension

Declension of dezancorat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite dezancorat dezancorată dezancorați dezancorate
definite dezancoratul dezancorata dezancorații dezancoratele
genitive-
dative 		indefinite dezancorat dezancorate dezancorați dezancorate
definite dezancoratului dezancoratei dezancoraților dezancoratelor

Verb

dezancorat (past participle of dezancora)

  1. past participle of dezancora

References

  • dezancorat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.