dezbăra

Romanian

Etymology

Unknown. Possibly from a hypothetical *dezbăiera, from baieră, or alternatively from a Vulgar Latin root *disvēlāre, from Latin vēlum.

Verb

a dezbăra (third-person singular present dezbară, past participle dezbărat) 1st conjugation

  1. (reflexive) to give up, stop or break off (a bad habit)
    Synonym: dezvăța
  2. to rid

Conjugation

    conjugation of dezbăra (first conjugation, no infix)
infinitive a dezbăra
gerund dezbărând
past participle dezbărat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dezbar dezbari dezbară dezbărăm dezbărați dezbară
imperfect dezbăram dezbărai dezbăra dezbăram dezbărați dezbărau
simple perfect dezbărai dezbărași dezbără dezbărarăm dezbărarăți dezbărară
pluperfect dezbărasem dezbăraseși dezbărase dezbăraserăm dezbăraserăți dezbăraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dezbar să dezbari să dezbare să dezbărăm să dezbărați să dezbare
imperative — tu — — voi —
affirmative dezbară dezbărați
negative nu dezbăra nu dezbărați

See also

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.