dezbinătură

Romanian

Etymology

From dezbina +‎ -ătură.

Noun

dezbinătură f (plural dezbinături)

  1. (dated) disunion

Declension

Declension of dezbinătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dezbinătură dezbinătura dezbinături dezbinăturile
genitive-dative dezbinături dezbinăturii dezbinături dezbinăturilor
vocative dezbinătură, dezbinăturo dezbinăturilor