dezice
Romanian
Alternative forms
Etymology
Inherited from Latin desdicere*, attested in the Voroneț Psalter
Pronunciation
- IPA(key): /deˈzi.t͡ʃe/
Verb
a dezice (third-person singular present dezice, past participle dezis, third-person subjunctive dezică) 3rd conjugation
- (transitive) to deny
- Synonym: retracta
- (reflexive) to go back on one's word
- Synonym: se contrazice
Conjugation
conjugation of dezice (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a dezice | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezicând | ||||||
| past participle | dezis | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezic | dezici | dezice | dezicem | deziceți | dezic | |
| imperfect | deziceam | deziceai | dezicea | deziceam | deziceați | deziceau | |
| simple perfect | dezisei | deziseși | dezise | deziserăm | deziserăți | deziseră | |
| pluperfect | dezisesem | deziseseși | dezisese | deziseserăm | deziseserăți | deziseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezic | să dezici | să dezică | să dezicem | să deziceți | să dezică | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezi | deziceți | |||||
| negative | nu dezice | nu deziceți | |||||