dezincrimina

Romanian

Etymology

From dez- +‎ incrimina.

Verb

a dezincrimina (third-person singular present dezincriminează, past participle dezincriminat) 1st conjugation

  1. to disculpate
  2. to decriminalize

Conjugation

    conjugation of dezincrimina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a dezincrimina
gerund dezincriminând
past participle dezincriminat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dezincriminez dezincriminezi dezincriminează dezincriminăm dezincriminați dezincriminează
imperfect dezincriminam dezincriminai dezincrimina dezincriminam dezincriminați dezincriminau
simple perfect dezincriminai dezincriminași dezincrimină dezincriminarăm dezincriminarăți dezincriminară
pluperfect dezincriminasem dezincriminaseși dezincriminase dezincriminaserăm dezincriminaserăți dezincriminaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dezincriminez să dezincriminezi să dezincrimineze să dezincriminăm să dezincriminați să dezincrimineze
imperative — tu — — voi —
affirmative dezincriminează dezincriminați
negative nu dezincrimina nu dezincriminați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.