dezlipi

Romanian

Etymology

From dez- +‎ lipi. Compare Aromanian dizlãchescu, dizlichescu.

Verb

a dezlipi (third-person singular present dezlipește, past participle dezlipit) 4th conjugation

  1. to detach, unstick, unglue

Conjugation

    conjugation of dezlipi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a dezlipi
gerund dezlipind
past participle dezlipit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dezlipesc dezlipești dezlipește dezlipim dezlipiți dezlipesc
imperfect dezlipeam dezlipeai dezlipea dezlipeam dezlipeați dezlipeau
simple perfect dezlipii dezlipiși dezlipi dezlipirăm dezlipirăți dezlipiră
pluperfect dezlipisem dezlipiseși dezlipise dezlipiserăm dezlipiserăți dezlipiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dezlipesc să dezlipești să dezlipească să dezlipim să dezlipiți să dezlipească
imperative — tu — — voi —
affirmative dezlipește dezlipiți
negative nu dezlipi nu dezlipiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.