deznaționaliza

Romanian

Etymology

From dez- +‎ naționaliza. Calque of French dénationaliser.

Verb

a deznaționaliza (third-person singular present deznaționalizează, past participle deznaționalizat) 1st conjugation

  1. to denationalize

Conjugation

    conjugation of deznaționaliza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a deznaționaliza
gerund deznaționalizând
past participle deznaționalizat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present deznaționalizez deznaționalizezi deznaționalizează deznaționalizăm deznaționalizați deznaționalizează
imperfect deznaționalizam deznaționalizai deznaționaliza deznaționalizam deznaționalizați deznaționalizau
simple perfect deznaționalizai deznaționalizași deznaționaliză deznaționalizarăm deznaționalizarăți deznaționalizară
pluperfect deznaționalizasem deznaționalizaseși deznaționalizase deznaționalizaserăm deznaționalizaserăți deznaționalizaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să deznaționalizez să deznaționalizezi să deznaționalizeze să deznaționalizăm să deznaționalizați să deznaționalizeze
imperative — tu — — voi —
affirmative deznaționalizează deznaționalizați
negative nu deznaționaliza nu deznaționalizați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.