dezveli

Romanian

Etymology

From dez- +‎ înveli.

Verb

a dezveli (third-person singular present dezvelește, past participle dezvelit) 4th conjugation

  1. uncover

Conjugation

    conjugation of dezveli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a dezveli
gerund dezvelind
past participle dezvelit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dezvelesc dezvelești dezvelește dezvelim dezveliți dezvelesc
imperfect dezveleam dezveleai dezvelea dezveleam dezveleați dezveleau
simple perfect dezvelii dezveliși dezveli dezvelirăm dezvelirăți dezveliră
pluperfect dezvelisem dezveliseși dezvelise dezveliserăm dezveliserăți dezveliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dezvelesc să dezvelești să dezvelească să dezvelim să dezveliți să dezvelească
imperative — tu — — voi —
affirmative dezvelește dezveliți
negative nu dezveli nu dezveliți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.