dibui

Romanian

Etymology

Unknown.

Verb

a dibui (third-person singular present dibui, past participle dibuit) 4th conjugation

  1. to fumble
  2. to find out

Conjugation

    conjugation of dibui (fourth conjugation, no infix)
infinitive a dibui
gerund dibuind
past participle dibuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dibui dibui dibuie dibuim dibuiți dibuie
imperfect dibuiam dibuiai dibuia dibuiam dibuiați dibuiau
simple perfect dibuii dibuiși dibui dibuirăm dibuirăți dibuiră
pluperfect dibuisem dibuiseși dibuise dibuiserăm dibuiserăți dibuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dibui să dibui să dibuie să dibuim să dibuiți să dibuie
imperative — tu — — voi —
affirmative dibuie dibuiți
negative nu dibui nu dibuiți
    conjugation of dibui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a dibui
gerund dibuind
past participle dibuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dibuiesc dibuiești dibuiește dibuim dibuiți dibuiesc
imperfect dibuiam dibuiai dibuia dibuiam dibuiați dibuiau
simple perfect dibuii dibuiși dibui dibuirăm dibuirăți dibuiră
pluperfect dibuisem dibuiseși dibuise dibuiserăm dibuiserăți dibuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dibuiesc să dibuiești să dibuiască să dibuim să dibuiți să dibuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative dibuiește dibuiți
negative nu dibui nu dibuiți

Derived terms

Derived terms

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.