dilațiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French dilation or Latin dilatio.
Noun
dilațiune f (plural dilațiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dilațiune | dilațiunea | dilațiuni | dilațiunile | |
| genitive-dative | dilațiuni | dilațiunii | dilațiuni | dilațiunilor | |
| vocative | dilațiune, dilațiuneo | dilațiunilor | |||
References
- dilațiune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN