dineu

Catalan

Verb

dineu

  1. inflection of dinar:
    1. second-person plural present indicative/subjunctive
    2. second-person plural imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French dîner.

Noun

dineu n (plural dineuri)

  1. formal dinner

Declension

Declension of dineu
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dineu dineul dineuri dineurile
genitive-dative dineu dineului dineuri dineurilor
vocative dineule dineurilor