discordanță
Romanian
Etymology
Borrowed from French discordance. By surface analysis, discorda + -anță.
Noun
discordanță f (plural discordanțe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | discordanță | discordanța | discordanțe | discordanțele | |
| genitive-dative | discordanțe | discordanței | discordanțe | discordanțelor | |
| vocative | discordanță, discordanțo | discordanțelor | |||