disecare
See also: disecaré
Romanian
Etymology
Noun
disecare f (plural disecări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | disecare | disecarea | disecări | disecările | |
| genitive-dative | disecări | disecării | disecări | disecărilor | |
| vocative | disecare, disecareo | disecărilor | |||
Spanish
Verb
disecare
- first/third-person singular future subjunctive of disecar