disipare
See also: disiparé
Romanian
Etymology
Noun
disipare f (plural disipări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | disipare | disiparea | disipări | disipările | |
| genitive-dative | disipări | disipării | disipări | disipărilor | |
| vocative | disipare, disipareo | disipărilor | |||
Spanish
Verb
disipare
- first/third-person singular future subjunctive of disipar