disosmie
Romanian
Etymology
Borrowed from French dysosmie.
Noun
disosmie f (plural disosmii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | disosmie | disosmia | disosmii | disosmiile | |
| genitive-dative | disosmii | disosmiei | disosmii | disosmiilor | |
| vocative | disosmie, disosmio | disosmiilor | |||
References
- disosmie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN