diversiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French diversion.
Noun
diversiune f (plural diversiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | diversiune | diversiunea | diversiuni | diversiunile | |
| genitive-dative | diversiuni | diversiunii | diversiuni | diversiunilor | |
| vocative | diversiune, diversiuneo | diversiunilor | |||