dobitoci
Romanian
Etymology
From dobitoc.
Verb
a dobitoci (third-person singular present dobitocie, past participle dobitocit) 4th conjugation
- to brutify
Conjugation
conjugation of dobitoci (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a dobitoci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dobitocind | ||||||
| past participle | dobitocit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dobitoc | dobitoci | dobitoce | dobitocim | dobitociți | dobitoc | |
| imperfect | dobitoceam | dobitoceai | dobitocea | dobitoceam | dobitoceați | dobitoceau | |
| simple perfect | dobitocii | dobitociși | dobitoci | dobitocirăm | dobitocirăți | dobitociră | |
| pluperfect | dobitocisem | dobitociseși | dobitocise | dobitociserăm | dobitociserăți | dobitociseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dobitoc | să dobitoci | să dobitocă | să dobitocim | să dobitociți | să dobitocă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dobitoce | dobitociți | |||||
| negative | nu dobitoci | nu dobitociți | |||||
References
- dobitoci in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN