dormitare

See also: dormitaré

Latin

Verb

dormītāre

  1. inflection of dormītō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From dormita +‎ -re.

Noun

dormitare f (plural dormitări)

  1. dozing

Declension

Declension of dormitare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dormitare dormitarea dormitări dormitările
genitive-dative dormitări dormitării dormitări dormitărilor
vocative dormitare, dormitareo dormitărilor

References

  • dormitare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Spanish

Verb

dormitare

  1. first/third-person singular future subjunctive of dormitar