doruț
See also: dör ut
Romanian
Etymology
Noun
doruț n (plural doruțuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | doruț | doruțul | doruțe | doruțele | |
| genitive-dative | doruț | doruțului | doruțe | doruțelor | |
| vocative | doruțule | doruțelor | |||