dovedeală

Romanian

Etymology

From dovadă +‎ -eală. First attested in 1688.

Noun

dovedeală f (plural dovedéli)

  1. (obsolete, rare) proof, evidence
    Synonym: dovadă

Declension

Declension of dovedeală
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dovedeală dovedeala dovedéle dovedélele
genitive-dative dovedéle dovedélei dovedéle dovedélelor
vocative dovedeală, dovedealo dovedélelor

References

  • dovedeală in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN