drânduleț
Romanian
Etymology
From drând + -uleț.
Noun
drânduleț m (plural drândulețe)
- diminutive of drând
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | drânduleț | drândulețul | drândulețe | drânduleței | |
| genitive-dative | drânduleț | drândulețului | drândulețe | drândulețelor | |
| vocative | drândulețule | drândulețelor | |||
References
- drânduleț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN