druguleț
Romanian
Etymology
Noun
druguleț m (plural druguleți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | druguleț | drugulețul | druguleți | druguleții | |
| genitive-dative | druguleț | drugulețului | druguleți | druguleților | |
| vocative | drugulețule | druguleților | |||