dughengiu
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish دكانجی (dükkâncı, “shopkeeper”).
Noun
dughengiu m (plural dughengii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dughengiu | dughengiuul | dughengii | dughengiii | |
| genitive-dative | dughengiu | dughengiuului | dughengii | dughengiilor | |
| vocative | dughengiuule | dughengiilor | |||
References
- dughengiu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN