dumnezei
Romanian
Etymology
Verb
a dumnezei (third-person singular present dumnezeiește, past participle dumnezeit) 4th conjugation
- to deify
Conjugation
conjugation of dumnezei (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a dumnezei | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dumnezeind | ||||||
| past participle | dumnezeit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dumnezeiesc | dumnezeiești | dumnezeiește | dumnezeim | dumnezeiți | dumnezeiesc | |
| imperfect | dumnezeiam | dumnezeiai | dumnezeia | dumnezeiam | dumnezeiați | dumnezeiau | |
| simple perfect | dumnezeii | dumnezeiși | dumnezei | dumnezeirăm | dumnezeirăți | dumnezeiră | |
| pluperfect | dumnezeisem | dumnezeiseși | dumnezeise | dumnezeiserăm | dumnezeiserăți | dumnezeiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dumnezeiesc | să dumnezeiești | să dumnezeiască | să dumnezeim | să dumnezeiți | să dumnezeiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dumnezeiește | dumnezeiți | |||||
| negative | nu dumnezei | nu dumnezeiți | |||||
References
- dumnezei in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN