durăitoare

Romanian

Etymology

From durăi +‎ -toare.

Noun

durăitoare f (plural durăitóri)

  1. waterfall

Declension

Declension of durăitoare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative durăitoare durăitoarea durăitóri durăitórile
genitive-dative durăitóri durăitórii durăitóri durăitórilor
vocative durăitoare, durăitoareo durăitórilor

References

  • durăitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN