dvorenin
See also: dvořěnín
Romanian
Etymology
Borrowed from Russian дворянин (dvorjanin).
Noun
dvorenin m (plural dvorenini)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dvorenin | dvoreninul | dvorenini | dvoreninii | |
| genitive-dative | dvorenin | dvoreninului | dvorenini | dvoreninilor | |
| vocative | dvoreninule | dvoreninilor | |||