efeminare
Romanian
Etymology
Noun
efeminare f (plural efeminări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | efeminare | efeminarea | efeminări | efeminările | |
| genitive-dative | efeminări | efeminării | efeminări | efeminărilor | |
| vocative | efeminare, efeminareo | efeminărilor | |||
Spanish
Verb
efeminare
- first/third-person singular future subjunctive of efeminar