enarmad bandit
Swedish
Etymology
enarmad (“one-armed”) + bandit (“bandit”)
Noun
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | enarmad bandit | enarmad bandits |
| definite | enarmade banditen | enarmade banditens | |
| plural | indefinite | enarmade banditer | enarmade banditers |
| definite | enarmade banditerna | enarmade banditernas |