enkordigar
Ido
Etymology
en- + kordo (“rope, cord, line, string”) + -igar
Verb
enkordigar (present tense enkordigas, past tense enkordigis, future tense enkordigos, imperative enkordigez, conditional enkordigus)
- (transitive) to string (put on string)
Conjugation
| present | past | future | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| infinitive | enkordigar | enkordigir | enkordigor | ||||
| tense | enkordigas | enkordigis | enkordigos | ||||
| conditional | enkordigus | — | — | ||||
| imperative | enkordigez | — | — | ||||
| adjective active participle | enkordiganta | enkordiginta | enkordigonta | ||||
| adverbial active participle | enkordigante | enkordiginte | enkordigonte | ||||
| nominal active participle |
singular | enkordiganto | enkordiginto | enkordigonto | |||
| plural | enkordiganti | enkordiginti | enkordigonti | ||||
| adjective passive participle | enkordigata | enkordigita | enkordigota | ||||
| adverbial passive participle | enkordigate | enkordigite | enkordigote | ||||
| nominal passive participle |
singular | enkordigato | enkordigito | enkordigoto | |||
| plural | enkordigati | enkordigiti | enkordigoti | ||||