enorie
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek ενορία (enoría) (18th century).[1] Compare Aromanian enurii.
Noun
enorie f (plural enorii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | enorie | enoria | enorii | enoriile | |
| genitive-dative | enorii | enoriei | enorii | enoriilor | |
| vocative | enorie, enorio | enoriilor | |||