enunța

Romanian

Etymology

Borrowed from French énoncer.

Verb

a enunța (third-person singular present enunță, past participle enunțat) 1st conjugation

  1. to enunciate

Conjugation

    conjugation of enunța (first conjugation, no infix)
infinitive a enunța
gerund enunțând
past participle enunțat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present enunț enunți enunță enunțăm enunțați enunță
imperfect enunțam enunțai enunța enunțam enunțați enunțau
simple perfect enunțai enunțași enunță enunțarăm enunțarăți enunțară
pluperfect enunțasem enunțaseși enunțase enunțaserăm enunțaserăți enunțaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să enunț să enunți să enunțe să enunțăm să enunțați să enunțe
imperative — tu — — voi —
affirmative enunță enunțați
negative nu enunța nu enunțați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.