epicurian
Romanian
Etymology
Borrowed from French épicurien.
Noun
epicurian m (plural epicurieni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | epicurian | epicurianul | epicurieni | epicurienii | |
| genitive-dative | epicurian | epicurianului | epicurieni | epicurienilor | |
| vocative | epicurianule | epicurienilor | |||