evidenția

Romanian

Etymology

From evidență +‎ -a.

Verb

a evidenția (third-person singular present evidențiează, past participle evidențiat) 1st conjugation

  1. to emphasize

Conjugation

    conjugation of evidenția (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a evidenția
gerund evidențiind
past participle evidențiat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present evidențiez evidențiezi evidențiază evidențiem evidențiați evidențiază
imperfect evidențiam evidențiai evidenția evidențiam evidențiați evidențiau
simple perfect evidențiai evidențiași evidenție evidențiarăm evidențiarăți evidențiară
pluperfect evidențiasem evidențiaseși evidențiase evidențiaserăm evidențiaserăți evidențiaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să evidențiez să evidențiezi să evidențieze să evidențiem să evidențiați să evidențieze
imperative — tu — — voi —
affirmative evidențiază evidențiați
negative nu evidenția nu evidențiați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.