exarh
Romanian
Etymology
Borrowed from Ancient Greek ἔξαρχος (éxarkhos).
Noun
exarh m (plural exarhi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | exarh | exarhul | exarhi | exarhii | |
| genitive-dative | exarh | exarhului | exarhi | exarhilor | |
| vocative | exarhule | exarhilor | |||