exilare
Romanian
Etymology
Noun
exilare f (plural exilări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | exilare | exilarea | exilări | exilările | |
| genitive-dative | exilări | exilării | exilări | exilărilor | |
| vocative | exilare, exilareo | exilărilor | |||
Spanish
Verb
exilare
- first/third-person singular future subjunctive of exilar