fâșâi

Romanian

Etymology

From fâș +‎ -âi.

Verb

a fâșâi (third-person singular present fâșâie, past participle fâșâit) 4th conjugation

  1. to rustle (sound of dry leaves)

Conjugation

    conjugation of fâșâi (fourth conjugation, no infix)
infinitive a fâșâi
gerund fâșâind
past participle fâșâit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present fâșâi fâșâi fâșâie fâșâim fâșâiți fâșâie
imperfect fâșâiam fâșâiai fâșâia fâșâiam fâșâiați fâșâiau
simple perfect fâșâii fâșâiși fâșâi fâșâirăm fâșâirăți fâșâiră
pluperfect fâșâisem fâșâiseși fâșâise fâșâiserăm fâșâiserăți fâșâiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să fâșâi să fâșâi să fâșâie să fâșâim să fâșâiți să fâșâie
imperative — tu — — voi —
affirmative fâșâie fâșâiți
negative nu fâșâi nu fâșâiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.