fărâmă

See also: fărâma

Romanian

Etymology

Aphetic form of sfărâmă,[1] possibly from Albanian thërrime,[2] or a substratum term cognate to it. Alternatively from the verb fărâma.[3]

Pronunciation

  • Audio:(file)

Noun

fărâmă f (plural fărâme)

  1. small piece
  2. crumb

Declension

Declension of fărâmă
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative fărâmă fărâma fărâme fărâmele
genitive-dative fărâme fărâmei fărâme fărâmelor
vocative fărâmă, fărâmo fărâmelor

See also

References

  1. ^ Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român, s.v. "fărâmă", (Tenerife: Universidad de la Laguna, 1958-66).
  2. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, s.v. "fărâmă", Univers Enciclopedic, 1998.
  3. ^ fărâmă”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 20042025