fărâmător
Romanian
Etymology
Noun
fărâmător n (plural fărâmătoare)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | fărâmător | fărâmătorul | fărâmătoare | fărâmătoarele | |
| genitive-dative | fărâmător | fărâmătorului | fărâmătoare | fărâmătoarelor | |
| vocative | fărâmătorule | fărâmătoarelor | |||