fărâmăturică

Romanian

Etymology

From fărâmătură +‎ -ică.

Noun

fărâmăturică f (plural fărâmăturele)

  1. diminutive of fărâmătură

Declension

Declension of fărâmăturică
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative fărâmăturică fărâmăturica fărâmăturele fărâmăturelele
genitive-dative fărâmăturele fărâmăturelei fărâmăturele fărâmăturelelor
vocative fărâmăturică, fărâmăturico fărâmăturelelor

References

  • fărâmăturică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.