fărmăcăciune

Romanian

Etymology

From fermeca +‎ -ăciune.

Noun

fărmăcăciune f (plural fărmăcăciuni)

  1. (obsolete) a magic spell, charm.
    Synonym: farmec

Declension

Declension of fărmăcăciune
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative fărmăcăciune fărmăcăciunea fărmăcăciuni fărmăcăciunile
genitive-dative fărmăcăciuni fărmăcăciunii fărmăcăciuni fărmăcăciunilor
vocative fărmăcăciune, fărmăcăciuneo fărmăcăciunilor

References

  • fărmăcăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.