falț
Romanian
Etymology
Noun
falț n (plural falțuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | falț | falțul | falțuri | falțurile | |
| genitive-dative | falț | falțului | falțuri | falțurilor | |
| vocative | falțule | falțurilor | |||
falț n (plural falțuri)
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | falț | falțul | falțuri | falțurile | |
| genitive-dative | falț | falțului | falțuri | falțurilor | |
| vocative | falțule | falțurilor | |||